Cadru geografic

 

Situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podisul Mehedinti, într-un tinut cunoscut sub denumirea de Plaiul Closani, orasul Baia de Arama se adaposteste într-o mica depresiune ca într-un cuib, încurajat fiind de dealurile din jur (Dochiciu, Dealul-Mare, Cornetul) si traversat de paralela de 45 de grade. Tot de Baia de Arama apartin si localitatile învecinate: Brebina, Titerlesti, Bratilov, Marasesti, Stanesti, situate pe valea cu acelasi nume si Dealul Mare, situat pe cota cea mai inalta care domina întreaga zona. De pe un deal dintre Apa Neagra si Negoiesti, cu numele de basm, Zâna, Ani Spineanu din renumita familie a Spinenilor cu radacini la Bâriac si Pades, a realizat schita întregii zone dominata de Piatra Closani, una dintre cele mai importante înaltimi de dincoace de Cerna.

Prin pozitia sa geografica Baia de Arama apartine carstului mehedintean, desi acesta este mai bine reprezentat în loclitatile înveicinate (Ponoarele, Closani, Izverna):

„De la Baia de Arama” catre rasarit orizontul se deschide din nou. Lunca neteda a apei Brebina,inundabila de toamna pâna primavara, aminteste poliile Izverna-Nadanova si Balta-Prejna. Desi închisa în mare parte cu un relief alcatuit din alte roci decât calcare, totusi nu-si pierde caracterul de polie. Lipsa urmelor de terase, orizontalitatea perfecta, tufarisurile de anini, salcii, rachiti prezenta baltoacelor si absenta asezarilor sunt caracteristici care o aseaza în rândul formelor carstice evoluate”.

Carstul a fost identificat sub forma unui uluc depresionar produs din vremurile trecute:

Prezenta acestui uluc depresionar se datoreaza îndeosebi variatiei petrografice si structurii litografice, fiind format, în general, în partea superioara a formatiunilor sedimentare de sub cristalinul getic, în marginea acestuia dinspre sinclinal. Doar în partea nordica, de la nord vest de Busesti pâna la est de Baia de Arama, eroziunea a ajuns în unele porsiuni, pâna la formatiunile granitice din fundament. În cadrul acestui uluc depresionar sau în apropierea lui se gaseste zona cea mai importanta a carstului din acest podis. Depresiunea se evidentiaza mai bine între localitatile Baia de Arama si Nadanova si mai slab între satle Sfodea si Cireşu.

Acest carst este presarat de un mare numar de pesteri binecunoscute prin comorile lor:  Bulba, Closani, Ponoarele, Izverna, Topolnita.

Pestera Bulba isi etaleaza minunatele galerii sub localitatea Ponoarele, desi intrarea ei se afla la hotarul cu Baia de Arama, în locul unde iese la lumina râul Bulba. Cu toate ca are o arcada impunatoare, intrarea este bine mascata din interior si foarte accesibila din pricina apei care aproape ca umple sifonul în perioada de toamna si în primaverile ploioase. Chiar acolo, în vecinatatea locului numit La ocne, pe formele calcaroase acoperite cu un strat subtire de pamânt, se dezvolta o vegetatie saraca (corn, paducel,maces) si o iarba marunta care se usuca vara din cauza secetei. Desi predomina calcarele, adesea iese la iveala si cristalinul autohton:

De-a lungul zonei anticlinale Baia de Arama-Vârciorova, de sub formatiunile sedimentare, iese cristalinul autohton între Baia de Arama si Cernavârf . Suprafata întinsa la acelasi nivel mijlociu de 500 metri pe care o ocupa paturile mezozoice dezvaluite de sub pânza getica în partea centrala si nordica a podisului arata ca aici anticlinalul a avut cea mai puternica bombare. Asa ne explicam de ce aici întâlnim cornetele cele mai înalte, cu suprafetele cele mai întinse. Placa de calcare mult dezvaluita nu a putut fi macinata tot asa de usor de agentii externi cum s-a întâmplat în partea de S.V., mai îngustata a zonei anticlimale.

Straturile mai bogate de sol sunt acoperite cu pajisti, fânete si paduri de fag, gorun, carpen, frasin. Pe lânga ape cresc în voie aninul, salcia si rachita, iar padurile erau pe vremuri populate de animale salbatice: vulpea, caprioara, tapul, iepurele, veverita, viezurele, porcul mistret si chiar lupul sau ursul. Dintre raritati mentionam: vipera cu corn ( Vipera ammodites), scorpionul ( Euscorpius charpathain), broasca testoasa ( Testudo hermani) si o serie de sopârle.

Alaturi de paduri si pasuni, o bogatie deosebita o reprezinta apa, caci tinutul este bogat în izvoare limpezi care influenteaza si climatul, dându-i un aspect placut chiar în verile secetoase.

Orasul este strabatut de râul Bulba care izvoraste din pestera cu acelasi nume aflata în legatura cu cea de la Ponoarele printr-un sistem de sifoane, prin care se scurge apa lacului Zaton, comunicând cu Bulba, pe principiul vaselor comunicante. La mijlocul secolului XIX-lea o calatoare straina se arata încântata de pozitia geografica a acestui loc: ”Baia de Arama este un mic orasel situat în mijlocul Carpatilor în cea mai delicioasa si cea mai pitoreasca pozitiune. Acest orasel sau târg format de frumoase casute este înconjurat de gradini, ograzi, livezi ce-i dau cea mai placuta si cea mai desfasuratoare priveliste. Isvoarele, pâraiele ce curg din munti si se îndreapta spre câmpiile dimprejur sau o apa, sanatoasa si limpede ca cristalul.

 sursa informatiilor: Cartea “Baia de Arama”, scrisa de domnul profesor Cornel Boteanu, sponsorizata de Consiliul Local Baia de Arama, sub conducerea domnului primar ing. Dunarintu Ionel-Rafael.

 

 

Copyright 2011-2014 -Toate drepturile rezervate - PRIMARIA BAIA DE ARAMA. Interzisa preluarea articolelor fara acordul institutiei, cu exceptia comunicatelor de presa.